Motto: „Cine omoar? un om, omoar? o fiin?? ra?ional?; cine distruge o carte, omoar?
ra?iunea īns??i, imaginea lui Dumnezeu”        John Milton

 

        

Autor: altmarius
Fragmente dintr-o lucrare in curs de publicare

        
Pentru īnceput  se impune clarificarea no?iunii de incunabul. Īn limba latin? cuvīntul incunabulum (pl. incunabula) īnsemna „scutece” sau „leag?n”, dar putea c?p?ta ?i semnifica?ia mai larg? de īnceput, „drum de plecare”.  Incunabulele sunt acele lucr?ri ap?rute īntre anii 1455 ?i 1500, īn ateliere aflate īn localit??i din vestul ?i centrul Europei, unde s-a aplicat inven?ia lui Gutenberg: tiparul cu litere mobile. Unii cercet?tori limiteaz? aceast? dat? la anul 1480, cīnd s-a produs o diferen?iere precis? a tipurilor de liter? ?i o unificare a fiec?rui caracter īn parte. Al?ii extind perioada pīn? la īnceputul secolului al XVI-lea, cīnd perfec?ion?rile aduse tiparului au permis tiraje mai numeroase ?i o ieftinire relativ? a c?r?ilor. Primele incunabule reproduc prescurt?rile, ligaturile ?i ornamentele din manuscrise. Textul incunabulelor se deschide – īn absen?a foii de titlu – cu incipit ?i se īncheie cu explicit, formule care sunt caracteristice manuscriselor. Termenul a fost folosit pentru prima dat? de Bernhard von Mallinckroth īn anul 1639, referindu-se īns? la prima tipographiae incunabula, pentru a denumi perioada de īnceput a tiparului ?i nu c?r?ile īnsele. Centre tipografice importante īn secolul al XV-lea au fost: Mainz, K?ln, Strassburg, Nürnberg – īn statele germane, Venezia , Pavia, Floren?a, Milano,  Roma – īn statele italiene, Leyden – īn ??rile de Jos, Paris, Marsilia , Lyon – īn Fran?a ?i a?a mai departe. Caracteristicile incunabulelor sunt date de hīrtia g?lbuie, similar? celei a pergamentului; litere inegale ?i slab conturate; ini?ialele ?i ornamentele sunt desenate manual; data imprim?rii ?i numele tipografului sunt trecute  de multe ori īn ultimul paragraf al c?r?ii, numit „explicit”.

         Sunt necesare cīteva cuvinte despre noua inven?ie. Prima instala?ie de tipar a fost presa de lemn, similar? teascului de struguri, a lui Gutenberg, folosit? cu unele mici modific?ri pīn? la īnceputul secolului al XIX-lea. Mecanismul de presare era fixat de o grind?. Cu ajutorul unui mīner se ac?iona un ax vertical terminat cu o suprafa?? plan?, sub care se afla forma pus? pe un c?rucior. Dup? ungerea formei cu cerneal? ?i acoperirea ei cu o coal? alb?, se manevra mīnerul pīn? ce tighelul (suprafa?a plan?) presa hīrtia pe form?. Literele lui Gutenberg erau reproduse exact dup? scrisul de mīn?. Copistul putea l?rgi sau īngusta literele sau cuvintele dup? cum concepea el pagina, ze?arul īns?, lucrīnd cu litere de metal separate, trebuia s? ?in? seama de l?rgimea blocurilor de litere, dac? dorea s? scoat? marginea unei coloane īn linie dreapt?. Gutenberg ī?i alc?tuia rīndurile īntr-o re?ea ajurat? omogen ?i folosea, cu mult? fine?e artistic?, semne de abreviere , ligaturi (litere legate īntre ele pentru a economisi spa?iul). Īntreaga īnf??i?are a paginii aducea mult cu un manuscris. Prima lucrare tip?rit? de Johannes Gutenberg la Mainz a fost Biblia (cu 42 de rīnduri), lucrare la care se pare c?  a lucrat vreme de trei ani, īntre anii 1452 ?i 1455; trebuie īns?  men?ionat c? īnaintea acestei bijuterii au mai fost tip?rite ?i alte lucr?ri de mic? importan??, printre care ?i un „Kalender” īn anul 1444.  Īn atelierele medievale, pe līng? tipografii (Typographus), care a?ezau īn pres? formele culese ?i punea cerneal? deasupra lor, se mai g?seau cīte un fusor literarius care turna literele cu minu?iozitate, un adumbrator care reproducea sensibil liniile gravurii pentru cartea cu ilustra?ii ?i un illuminator imaginum care colora ilustra?iile proasp?t imprimate īn coal?.

 

 


You must be logged in to post a comment.

Name (required)

Email (required)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X