altmarius

Clasamentul a fost intocmit pe baza orei la care au fost primite mailurile. 
Dupa  a douasprezecea  zi de concurs a etapei a III-a  – 29 februarie 2008, dar inaintea primirii tuturor emailurilor cu raspunsuri (ora 21.30), clasamentul se prezinta astfel:  

2. terbeag 120 p
3. munteanioan 115 p
4. cristianstoic 100 p
5. crisa_miha 100 p.
6. zimbrulcarpatin 90 p
7. lavanda 40 p
8. freeski  40 p
9. gabby    40 p.
 
Lansarea urmatoarei intrebari, miine, dupa ora 6
Incepind cu etapa a III-a de concurs (18 februarie 2008) sponsor al concursului va fi editura ARTEFAKT care va oferi ghiduri de calatorie culturala in Roma, Venetia si Vatican.  Speram ca in curind sa se alature sponsorilor "AnticArt magazin". De asemenea, de saptamina viitoare, vom oferi cite o colectie a revistei "Biblioteca Bucurestilor" pe anul 2007, oferita de editura cu acelasi nume, concurentilor care obtin acelasi numar de puncte cu locul I, dar datorita emailurilor intirziate au obtinut pozitia a II-a.
Asteptam sa participati zilnic! Intrebarile pot avea 1, 2 sau 3 variante corecte de raspuns. Mentionarea numai partiala a raspunsurilor corecte atrage obtinerea doar a 5 puncte in ziua respectiva. Rog ca in mailurile trimise sa fie trimise doar raspunsurile; eventualele comentarii, intrebari, sugestii le astept pe mailuri separate – astfel incit sa le pot raspunde.

Îndrăznesc să recomand mai întâi spre lectură un fel de jurnal de prezenţă, de Mihai Varga, în oraşul rusesc Saratov. Explică mult şi multe ce e cu realităţile din actuala Rusie a lui Putin şi de ce acesta are o cotă de popularitate constantă, depăşind 60%. 50% din populaţia acestei mari urbe de provincie consideră că „Rusia se mişcă în direcţia cea bună”. Siguranţa materială e, ca motivaţie, pe primul plan. „Nu poţi face şi mai ales asimila cultură, ştiinţă în sărăcie.”

 E un adevăr perfect valabil şi pentru R.M. În acelaşi context rus – reproducerea discuţiei referitoare la manifestările xenofobe şi fascistoide din Rusia, purtată la radio Europa Liberă cu câţiva dintre cei mai reprezentativi intelectuali (ziarişti, scriitori) ruşi – Matvei Ganapolski, Vadim Dubnov, Viktor Erofeev şi comentate cu multă înţelegere a fenomenului de Vitalie Ciobanu. Reţinem una din opiniile reputatului scriitor Viktor Erofeev: „În Rusia este importantă nu atât politica, ci vectorul politicii. Dacă statul s-a gândit să se ocupe de conştiinţa naţionalistă şi chiar şovinistă a poporului, s-o inflameze şi să o folosească, atunci fireşte că această conştiinţă va da în foc şi va tot spori, ca aluatul pus la dospit, până când noi toţi vom înmărmuri în faţa unei imagini incredibile, a conştiinţei naţionaliste desfrânate. Cunoaştem exemple din istorie când aceste lucruri generau cataclisme mondiale, dar nu cred că în Rusia se va întâmpla aşa ceva…”  Şi o adresare pentru Moldova (o dovadă în plus că… nu tot ce e rus (de calitate) e şi şovin): „Doresc Moldovei, spune Erofeev, şi vă spun asta dumneavoastră (lui Vasile Botnaru, moderatorul discuţiei) ca unui reprezentant al postului Radio Liberty în Moldova, să ajungă în Europa în baza unor merite exemplare, pentru ca nimeni să nu o tortureze cu diverse idiotisme legate de trecut, şi această ţară să se manifeste în ipostaza ei cea mai bună. Este urarea mea sinceră.” La rândul său Vitalie Ciobanu notează între altele pe marginea discuţiei: „În Republica Moldova, există o stare de schizofrenie la nivel identitar. Avem, pe de o parte, un grup important de populaţie – practic, grupul cel mai cultivat al cetăţenilor – care se consideră români şi îşi vede viitorul în cadrul unui proiect politic comun cu România. Pe de altă parte, avem un segment de populaţie manipulat de actuala putere, dar şi de fostele administraţii din anii ’90, care au îmbrăţişat, de o manieră mai frustă sau mai discretă, retorica moldovenismului, adică un soi de regionalism naţional exacerbat… pentru a purta un nou „război rece” cu România, nu cu Rusia. Naţionalismul „moldovenist” este o formă de continuitate a servituţii pro-răsăritene, nu o expresie a libertăţii.” „Eu cred, mai punctează Vitalie Ciobanu, că Republica Moldova poate avea o legitimitate fără a arbora mereu sperietoarea unionismului românesc, fără a ridica ziduri impenetrabile pe Prut, noi ziduri ale Berlinului în interiorul aceleiaşi naţiuni separate…” Face bine „Contrafortul”-ui, şi ca publicaţie a tinerilor intelectuali (oameni de cultură), această componentă constantă de atenţie pentru realităţile politice, prezentă număr de număr. Mai ales că e făcută cu necesitate şi, de regulă, pe actualitate. Cititorul are numai de câştigat. Fireşte, pe lângă comentarea, prezentarea faptului cultural. De maxim interes în acest număr – interviul cu eseistul, cineastul şi filozoful leton Uldis Tirons, „A trăi şi a scrie în Letonia”, realizat de acelaşi Vitalie Ciobanu. Mici deschideri spre o altă lume. Comentarii de idei, cărţi, evenimente culturale de Alexandru-Florin Platon („Istoria la răspântie”, 18 ani de tranziţie şi rolul istoriei, al istoricilor în înţelegerea lor, în valorificarea semnificaţiilor trecutului), Grigore Chiper (despre două cărţi insolite ale Claudiei Golea – Planeta Tokyo şi Tokyo by Night – cel puţin ca subiect, ambele apărute la Polirom), Anatol Moraru (despre cartea Elenei Prus Pariziana românească: mit şi modernitate), Liviu Antonesei (despre cartea (romanul) lui Călin Ciobotari Şşşt! Generalul visează), Iulian Băicuş („Prozatori ieşeni. Dan Lungu, Florin  Lăzărescu, Lucian Dan Teodorovici”), Leo Butnaru („Fetele de pe Calea Victoriei”, în memoria Nicoletei Toia), Oleg Bernaz („Lecturi foucaultiene”, pe marginea volumului Ce este un autor?  de Michel Foucault, apărut la Editura Ideea din Cluj, 2007), Virgil Mihaiu (Festivalul Ethno Jazz, Chişinău, 2007), Eugenia Bojoga, un interviu cu Oscar Loureda Lamas, un important discipol al lui Eugeniu Coşeriu, axat în special pe conceptul de semnificaţie din volumul coşerian Lingüistica del texto („Lingvistica textului”), apărut de curând (2007) în versiune spaniolă, Marcel Gherman („Despre imprevizibil” în artă), Răzvan Mihai Năstase (pe marginea cărţii lui  Harold Bloom Canonul Occidental, 2007).

Concursul se desfasoara zilnic, in etape de cite 2 saptamini (etapa a III-a se va desfasura de luni  18  februarie pina duminica 2 martie 2008). La sfirsitul fiecarei etape de concurs va fi desemnat un cistigator, care va primi din partea administratorului blogului cite o carte.
Premiul acestei etape este cartea "Roma" de Corneliu Obrascu, aparuta la editura Artefakt in anul 2006. De asemenea, in cazul unui ocupant al locului 2, cu acelasi numar de puncte ca al cistigatorului, vom oferi o colectie pe anul 2007 a revistei "Biblioteca Bucurestilor"
In fiecare zi vom lansa cite o intrebare cu trei variante de raspuns. Participantii  vor trimite zilnic cite un mail pe adresa  altmarius@weblog.ro cu varianta (sau variantele) considerate cistigatoare. Subiectul mailului: concurs.  La sfirsitul fiecarei etape, prin cumul de puncte (10 puncte raspuns corect, 5 partial corect,  0 raspuns gresit), se declara cistigatorul..
 
Intrebarea zilei:  Graiurile locale sunt extrem de bogate, iar unele cuvinte au capatat de-a lungul timpului intelesuri diferite de cele obisnuite. Ce este un bucium in graiul almajenilor?

Astept mailurile pe adresa indicata; mentionati doar raspunsul corect  Eventuala corespondenta va rog sa o trimiteti separat.   Intrebarile pot avea 1, 2 sau 3 variante corecte de raspuns. Mentionarea numai partiala a raspunsurilor corecte atrage obtinerea doar a 5 puncte in ziua respectiva. Rog ca in mailurile trimise sa fie specificate sa fie trimise doar raspunsurile; eventualele comentarii, intrebari, sugestii le astept pe mailuri separate

It was two Germans, Conradus Sweynheym and Arnoldus Pannartz, who introduced the art of printing in Italy, and they produced Cicero’s De oratore in 1465 at a Benedictine abbey in Subiaco on the outskirts of Rome. The set of types they used (Typ.1:120R) is said to have been the first Roman type, and later, Ashendene Press printed books using an imitation of this typeface. Sweynheym and Pannartz moved to Rome in 1467, and by 1475 they had printed 50 works using a new Roman type. The works included those of church fathers such as St. Augustine and St. Jerome as well as many Roman period works such as those by Cicero, Apuleius and Pliny.

Livy (59 B.C. – 17 A.D.) was a historian in Roman times, and his Historia Romanae decades describes the history of the Roman Empire from its foundation to 9 B.C. There are 22 known editions of incunabula of this book, the one shown here being the first.

Clasamentul a fost intocmit pe baza orei la care au fost primite mailurile. 
Dupa  a unsprezecea  zi de concurs a etapei a III-a  – 28 februarie 2008, dar inaintea primirii tuturor emailurilor cu raspunsuri (ora 7.30), clasamentul se prezinta astfel:  
 
1. munteanioan 110 p

5. crisa_miha 100 p.
6. zimbrulcarpatin 80 p
7. lavanda 40 p
8. freeski  40 p
9. gabby    40 p.
 
Lansarea urmatoarei intrebari, miine, dupa ora 6
Incepind cu etapa a III-a de concurs (18 februarie 2008) sponsor al concursului va fi editura ARTEFAKT care va oferi ghiduri de calatorie culturala in Roma, Venetia si Vatican.  Speram ca in curind sa se alature sponsorilor "AnticArt magazin". De asemenea, de saptamina viitoare, vom oferi cite o colectie a revistei "Biblioteca Bucurestilor" pe anul 2007, oferita de editura cu acelasi nume, concurentilor care obtin acelasi numar de puncte cu locul I, dar datorita emailurilor intirziate au obtinut pozitia a II-a.
Asteptam sa participati zilnic! Intrebarile pot avea 1, 2 sau 3 variante corecte de raspuns. Mentionarea numai partiala a raspunsurilor corecte atrage obtinerea doar a 5 puncte in ziua respectiva. Rog ca in mailurile trimise sa fie trimise doar raspunsurile; eventualele comentarii, intrebari, sugestii le astept pe mailuri separate – astfel incit sa le pot raspunde.

Bucuresti, 27 Februarie 2008 – Se scrie si se publica azi mai multa literatura decat oricand. Se scrie bine, adica profesionist, fara miza capodoperei. Desigur, mai sunt si exceptii. Nu se mai cauta geniul. Desigur, mai sunt si exceptii. Se cauta in general autori cu farmec, fara cusur in scriitura, daca se poate amatori de intalniri cu publicul. Literatura este astazi mai mult ca oricand o profesie. Asa cum unii sunt bucatari, altii avocati, altii designeri vestimentari, unii sunt scriitori.

Exista o piata a cartii guvernata de legi economice, de cerere si oferta. Exista o intreaga industrie a cartii din care fac parte editori, agenti literari, directori de promovare, cei ce se ocupa de relatiile cu presa… Intr-o mare masura ei fac cartile azi. Fiindca pe de-o parte cunosc asteptarile publicului si, pe de alta parte, sunt cumva cu un pas inaintea cererii si formeaza / dirijeaza asteptarile cititorilor. Incet, incet aceste mecanisme incep sa functioneze si la noi.

Noua Revista Vorbita va tine cont de toate acestea si va trata literatura din perspectiva zilelor noastre, asa cum ii sta bine unei emisiuni de traditie. Veti asculta scriitori romani si straini, editori, traducatori, agenti literari, librari, anticari dar si simpli cititori, intr-o combinatie radiogenica, in fiecare vineri de la ora 15, incepand cu 29 februarie.

PRIMA EDITIE (29 februarie 2008):

• prima parte a interviului in exclusivitate cu Raymond Federman, una dintre ‘vedetele prozei postmoderne americane’ (cum il considera criticul Ion Bogdan Lefter), un scriitor care are varsta radioului – 80 de ani. Raymond Federman a inventat critifictiunea (critifiction), care sterge granitele dintre genuri, astfel ca poezie, proza, fragment dramatic, eseu incap in acelasi text.

• un feature despre prozatorul John Fante, redescoperit in anii ’80 de Charles Bukowski, un scriitor din generatia beat. Fiindca autorii din aceasta generatie il vor considera pe Fante inaintasul lor, va vorbi despre ce inseamna sa fii poet beat unul dintre reprezentantii de seama ai miscarii: Lawrence Ferlinghetti.

La noi au aparut in „Raftul Denisei” doua romane de John Fante: ”Intreaba praful” si „Drumul spre Los Angeles”. In curand (poate chiar in martie) va aparea „O sa vina si primavara, Bandini”.