Autor: altmarius   
Fragmente dintr-o lucrare in curs de publicare
 
Satirele lui Persius apar ?i într-un incunabul de?inut de Teleki. Acest incunabul este tip?rit în anul 1482, de Rainaldus de Novimagio, la Vene?ia: „Satyrae, cum commentario Bartholomaei Fontii” Un alt incunabul cu opera lui Persius este datat 1495, Vene?ia; acesta beneficiaz? în plus fa?? de precedentul ?i de comentariile lui Johannes Britannicus, incunabul tip?rit de Johannes Tacuinus. Persius (Aulus Persius Flaccus 34-62 d.Chr.), a fost un poet stoic latin, ale c?rui satire au un înalt ton moral. Cele ?ase satire r?mase de la el (care a murit la doar 28 de ani) sunt create în hexametri; în prologurile acestor satire, apare însu?i autorul, care într-un mod ironic arat? c? scrie pentru a-?i cî?tiga pîinea, de?i era extrem de bogat.     
 Al?i autori: Petrus de Pallude, Franciscus Philelphus, Johannes Marius Philelphus, Bartholomeus Platina (cu un incunabul intitulat „Vitae Pontificum”), Plaut (cu „Comediile” sale).
 Caius Secundus Plinius este celebrul autor al unei „Historia Naturalis”, precum ?i al unei istorii a r?zboaielor cu germanii („Bello Germaniae”). „Istoria natural?” cuprinde în 37 c?r?i (p?strate) totalitatea cuno?tiin?elor din antichitate din domeniile botanicii, medicinii ?i farmacologiei, mineralogiei ?i istoriei artelor, etc. Incunabulul a fost tip?rit la Vene?ia de Thomas de Blavis în anul 1491.
 Carmina” (Cîntece) de Sextus Propertius, împreun? cu comentariile lui Phillippi Beroaldi formeaz? corpusul unui alt incunabul tip?rit în anul 1487 la Bononiae. Autor de elegii erotice, Propertius a tr?it între anii 49 ?i 15 î. Chr. Edi?ia princeps a operei lui Propertius  a ap?rut în anul 1472 la Vene?ia.   
 Al?i autori: Jacobus Comes Purliliarum (singurul incunabul din ?ar? apar?inînd acestui autor se intituleaz? „De generosa liberorum Educatione” – Despre generozitatea educa?iei liberale), Johannes Reuchlin, Wernerus Rollewinck, Gaius Valerius Maximus, Maphaeus Vegius,  Johannes de Verdena.
 Jacobus de Voragine ( Genova , 1228-1298) a fost arhiepiscop de Genova, cronicar ?i autor al „Legenda Aurea”. În anul 1244, Jacobus de Voragine a intrat în ordinul Dominican ; dup? ce ?i-a cî?tigat reputa?ia ca preot ?i teolog, a fost numit „provincial” al Lombardiei, iar în 1292 a fost numit arhiepiscop al cet??ii independente Genova. Beatificarea lui – în anul 1816 – s-a produs ca urmare a faptului c? a reu?it s? produc? o împ?care a partidului pro-papal (Guelfii) cu partidul pro-imperial (Ghibelinii). Principala sa lucrare este „Legenda Aurea”, o colec?ie de vie?i ale sfin?ilor, începînd cu cei din vremea lui Iisus ?i a Fecioarei Maria. Din aceast? lucrare, Biblioteca din Tîrgu-Mure? de?ine un exemplar tip?rit la Basel de Michael Wenssler în anul 1490; dar exemplare mai pot fi g?site la Bruckenthal, tip?rite la Nürnberg de Anthonius Koberger, în dou? edi?ii, din anii 1478 ?i 1482. Savonarola figureaz? ca autor al unui num?r de 15 incunabule care figureaz? în colec?iile de la Tîrgu-Mure?. Începem cu „Epistola a Madonna Magdalena, contessa della Mirandola” (Scrisoare c?tre Doamna Magdalena, Contessa della Mirandola), incunabul tip?rit la Floren?a în anul 1495. O alt? „Epistola a tutti gli eletti di Dio” (Scrisoare c?tre to?i ale?ii Domnului)  este de asemenea tip?rit? la Floren?a în anul 1497.  De altfel, toate incunabulele sunt tip?rite la Floren?a, iar printre tipografi s-au num?rat Bartholomeus de Libris, Laurentius de Morgianis, Antonius Tubini. Alte titluri din scrierile lui Savonarola: „Epistola a uno amico”, „Espozione sopra la orazione deela Vergine gloriosa”, „Lettera alla christianisima maestra del re di Francia”, „Lettera alle suore del terzo ordine di San Domenico”, „Libro della Semplicita della vita christiana” ( Carte despre simplitatea vie?ii cre?tine), „Operetta del amore di Jesu”, „Operetta divota sopra i dieci comandimenti di Dio” ( Lucrare dedicat? celor zece porunci ale lui Dumnezeu), „Oratione de Hieremia Propheta”, predici, etc.
 Comediile lui Terentius se g?sesc în dou? incunabule tip?rite la Vene?ia, primul în 1492, cel de-al doilea în 1497, ambele purtînd acela?i titlu: „Commoediae”. Terentius (Publius Terentius Afer 195-159 î.Chr.) este considerat unul dintre cei mai valoro?i dramaturgi comici latini; autor a ?ase comedii în versuri, dintre care enumer?m „Andria”, „Hecyra”, „Eunucul”.
 Alte compila?ii care se g?sesc în Biblioteca Teleki-Bolyai din Tîrgu-Mure?: „Vocabularis iuris utriusque” (vocabular juridic) – incunabul tip?rit la Nürnberg de Anton Koberger în anul 1481, avînd semn?tura editorului. Incunabulul are circa 112 file nenumerotate.    
 Papa Pius al II-lea (Enea Silvio Picollomini) este autorul – a?a cum am precizat ?i în capitolele destinate Bibliotecii Na?ionale ?i Bibliotecii Academiei – unor „Epistolae familiares”. Incunabulul de la Biblioteca Teleki-Bolyai a fost tip?rit la  Nürnberg de Anton Koberger in anul 1496.
 Biblioteca Municipal? Tîrgu-Mure?  de?ine la rîndul ei 4 incunabule, a c?ror descriere a fost f?cut? în lucrarea ap?rut? în anul 1971, „Catalogus Incunabulorum Bibliothecae Teleki-Bolyai”.  Cele patru incunabule aflate în proprietatea Bibliotecii Municipale sunt: un „Vitae patrum antiquorum”, atribuit – Pseudo-Sfîntului Ieronim; incunabulul a fost tip?rit la Argentinae în anul 1485; al doilea, apar?ine lui Jacobus de Voragine ?i se intituleaz? „Legenda Aurea Sanctorum”, editat fiind de Bonetus Locatellus la Vene?ia în anul 1500; al treilea, îi este atribuit lui Johannes de Verdena: „Sermones dormi secure de tempore et de sanctis”. Locul tiparului este Basel, iar anul – probabil – 1490. Ultimul, este un incunabul cu tem? istoric?, publicat la Vene?ia de Johannes hamann în anul 1498, ?i se intituleaz? „Legendae Sanctorum Regni Hungariae in Lombardica Historia non contentae”  (Legendele sfin?ilor regi ai Ungariei care nu au fost povestite în Istoria Lombardiei).

 

 



You must be logged in to post a comment.

Name (required)

Email (required)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X