Autor: altmarius
Fragmente dintr-o lucrare in curs de publicare
 
Īn īncheiere, lucrarea noastr? va prezenta cīteva norme stricte pentru conservarea incunabulelor ?i a c?r?ilor vechi din colec?iile de bibliotec?. Aceste norme ?in cont atīt de vechimea documentelor, de amplasamentul lor, cīt ?i de posibilitatea de a se asigura cele mai bune condi?ii pentru p?strarea lor.
 Daunele aduse materialului bibliografic sunt īmp?r?ite īn trei grupe, dup? cum urmeaz?:
 a)      agen?i fizici – lumina, c?ldura, umiditatea
 b)      agen?i chimici – defecte īn prepararea materialului de scris; aciditatea cernelii; procese de oxidare ale hīrtiei.
 c)      Agen?i microbiologici – insecte, microorganisme, etc.
 
 Prima personalitate care a dat norme de conservare preventiv? īn lucrarea sa „De arhitectura” , Vitruviu recomanda ca bibliotecile s? fie orientate spre r?s?rit, pentru a proteja c?r?ile de vīnturile umede din sud ?i apus.
Papa Alexandru al III-lea (1159-1181) a f?cut o dona?ie m?n?stirii din Corbie precizīnd „pentru repararea ?i recondi?ionarea c?r?ilor din bibliotec?”.La m?n?stirile cisterciene, un capitol din „Charta Visitationis” se numea „De relegatione librorum”. Īn capitol se atr?gea aten?ia asupra necesit??ii p?str?rii coper?ilor īn bun? stare. La fel, c?lug?rii din Montecassino, manevrau manuscrisele ?i mai tīrziu, incunabulele, cu batistele, pentru a nu le murd?ri.
 
 Documentul  este supus unor etape premerg?toare restaur?rii. Īn primul rīnd, examinarea biologic?, urmat? de analiza materialelor componente ?i īn fine, īntocmirea dosarului de restaurare .
 Restaurarea ?i conservarea se face de c?tre speciali?ti, ?i const? īntr-un complex de activit??i stabilite de o comisie ?i are ca obiectiv redarea integrit??ii ?i aspectului original al  c?r?ilor, cu respectarea standardelor īn domeniul respectiv.
 Microclimatul de depozitare – poate fi unul dintre factorii deterioran?i ai documentelor de bibliotec?. Se impune men?inerea unei umidit??i relative corespunz?toare, precum ?i a unei temperaturi optime (circa 18 grade Celsius) care s? previn? adīncirea friabilit??ii hīrtiei. Umiditatea relativ? este reprezentat? de con?inutul de vapori de ap? existen?i īn aer.
 Īn cazul apari?iei necesit??ii restaur?rii anumitor documente, aceasta se poate face numai de c?tre speciali?ti autoriza?i, recunoscu?i īn domeniu, care pot reproduce īn laborator condi?iile ini?iale de tip?rire a c?r?ii. Astfel, la Alba-Iulia, cercet?torii au studiat morile de produs hīrtie din vestul Europei, filigranele din aceast? hīrtie, recondi?ionarea putīndu-se face īn condi?ii cīt mai apropiate de cele originale. Acest lucru este posibil īn cīteva dintre bibliotecile supuse analizei īn lucrarea noastr?. Īntocmirea dosarului de restaurare presupune realizarea unor fotografii-martor ale elementelor documentului īnainte de restaurare.
 Prima etap? presupune desfacerea elementelor leg?turii c?r?ii de c?tre restauratorul corp carte īmpreun? cu restauratorul de leg?tur? al c?r?ii. Se  observ? degrad?rile produse de eventualele atacuri microbiologice – un exemplu este p?tarea hīrtiei originale de la brun-ro?cat spre negru. Hīrtia este extrem de fragil? īn zona de īmbinare a paginilor. Se observ? perfora?iile ?i galeriile produse de insecte īn corpul c?r?ii.
 Īn a doua etap?, desfacerea corpului c?r?ii, se procedeaz? la o cur??are mecanic? prin r?zuire ?i pensulare a filelor deteriorate. Īn cazul īn care cerneala de tipar este insolubil? īn ap?, filele deteriorate pot fi supuse unui tratament uned, prin imersie pe suport de netex, īn ap? cald? (pīn? la 35gr. C). Dup? aceast? sp?lare, filele se vor usca ?i vor fi supuse unei pres?ri u?oare.
 Se completeaz? eventualele lacune īn formatul filelor cu hīrtie special?. Dup? completarea lacunelor ?i consolidarea fisurilor de pe file, se face reīncleierea īn mas?, urmat? de o nou? presare, intermediar?.
 A treia etap? este refacerea leg?turii c?r?ii.  
 Una dintre metodele recomandate pentru protejarea acestor documente de o excep?ional? importan?? pentru istoria cultural? a omenirii, poate fi digitizarea acestor documente. Prin scanarea ?i transpunerea lor īn mediu electronic,documentele originale pot fi conservate la ad?post de intruziuni nedorite. Īn plus, se faciliteaz? mult accesul cercet?torilor la examinarea documentelor, cunoscīndu-se facilit??ile pe care le poate oferi mediul electronic. De altfel, una dintre variantele prev?zute pentru viitorul c?r?ilor ?i al bibliotecilor este digitizarea lor complet?, urmīnd ca documentele pe suport hīrtie s? fie p?strate  pentru memoria cultural? a omenirii.

 



You must be logged in to post a comment.

Name (required)

Email (required)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X