Am cumparat cartea asta (Donald Richie, “Portrete japoneze”, Quality Books 2007, traducere Andreea Davidoiu si Claudiu Vinte) din curiozitate si am gasit-o interesanta, mai ales pentru cei interesati de Japonia in general si de peisajul cultural al Japoniei in special.

Portretele lui Richie merg de la persoane absolut anonime (comisul de pravalie, florareasa in dublu exemplar, boschetarul, vecina scandalagioaica, bucatarul aspirant) pina la personalitati Publice ultracunoscute (regizori de film, actori, reprezentanti ai showbiz etc). Portretele lui Richie pot fi comice, melancolice, auto ironice, dar nu au nicidecum aerul acela de reportaj de senzatie gen “am avut placerea sa ii pun intrebari fara sens lui Nagisa Oshima” de exemplu. Este evident ca autorul a meditat adinc asupra acestor intilniri memorabile cu Mishima, Kawabata, Ozu, Ichikawa, Chishu Ryu, Eiko Matsuda si multi altii pe care colectia sa de portrete ii citeaza. Este de asemenea evident ca postura sa de strain intr-o Japonie a anilor 50-90 i-a permis sa vada si sa inteleaga o mentalitate pe care multi o considera exotica si atit. 

Din perspectiva cinematografului, mi-am permis sa semnalez aceasta carte pentru formidabilele portrete in filigran ale lui Yasujiro Ozu, Chishu Ryu, Kon Ichikawa, Shintaro Katsu, Hiroshi Momma (cititi acest capitolas cu atentie: este povestea lansarii lui Ozu in Europa si Statele Unite si a importantei actiunilor lui Richie in promovarea filmelor regizorului, considerat prea japonez pentru a fi aratat occidentalilor). Portretul lui Nagisa Oshima ca nonconformist iubind prea mult whisky-ul, povestea scandaloasei retrageri a actritei Setsuko Hara din cinematograf, paragraful dedicat lui Kurosawa sunt magistrale.
Sa aducem aminte ca Donald Richie a fost cel care prin cartile si activitatea sa a adus in fata Occidentului si pe intelesul acestuia cinematografia japoneza din ultima jumatate de secol XX : “Japanese Movies” (1961), “The Films of Akira Kurosawa ” (1965), “Japanese Cinema” (1971), “Ozu” (!976), “A Hundred Years of Japanese Cinema” (2001).

Rasfoiti va rog colectia de portrete a lui Donald Richie, chiar daca cinematograful japonez nu va spune nimic, o sa va placa.
 
http://www.movieblog.ro/donald-richie-portrete-japoneze/
 
Nota. Aceasta carte a fost difuzata la chioscurile de presa din centrul Capitalei impreuna cu ziarul Click din data de 30 decembrie, la pretul modic de 5 lei. La alegere, au putut fi obtinute si alte titluri, toate fiind editate de editura Quality Books Romania.


You must be logged in to post a comment.

Name (required)

Email (required)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X