Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa

 

De la Wikipedia, enciclopedia liber?

 
 Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa (sau Occisio Gregorii in Moldavia tragedice expressa Uciderea lui Grigore Vod? n Moldova exprimat? sub form? de tragedie) este prima pies? de teatru scris? n limba romn?.

Piesa este cuprins? ntr-o scriere anonim? (apar?innd poate lui Samuil Vulcan) ?i a fost descoperit? de Nicolae Densu?ianu n biblioteca Episcopiei Romne Unite din Oradea, datnd probabil din 1777-1780. Manuscrisul este alc?tuit din scene disparate, cteva scrise n alte limbi (o predic? n ?ig?ne?te, cntece n latin? ?i maghiar?).

 

//

 

 Surse de inspira?ie

Grigore al III-lea Ghica

Personajul central este Grigore (Grigore al III-lea Ghica), domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) ?i al Munteniei: (1768-1769). Ca domnitor, acesta se arat? du?man Austriei ?i prieten Rusiei, iar intrigile l ajut? mult n politica dus? fa?? de turci; Prin m?surile luate a reu?it s? duc? ?ara la o relativ? bun?stare, a regularizat strngerea birurilor ?i a pus cap?t abuzurilor.

 

 Context cultural

n Basarabia se produc contacte cu literatura rus? (pn? la 1848 Rusia reprezenta un factor de progres) ru?ii ?i habsburgii reprezentau principalele puncte n dezvoltare pe toate planurile: Ecaterina cea Mare a Rusiei, sub influen?a guvern?rii sale prinde dragostea pentru literatura francez?, gustul pentru sclipirea min?ii, pentru veselia spontan?, pentru o dezvoltare n scriere ?i conversa?ie.

n aceast? perioad? se introduc jocuri noi, dansuri noi, mod?, un altfel de limbaj. n ??rile Romne a fost epoca primei Constitu?ii care avea influen?e europene; influen?? adoptat? pe filier? ruseasc?.

 

 Personaje

Teatru medieval

  • Gregorius – principe al Valahiei
  • Vasilie – sfetnic
  • Simion – sfetnic
  • Huszaro
  • Horholinae
  • Hospes
  • Starostae – pe?itor
  • Nyoga
  • Vsrbir
  • mp?ratul otoman
  • Pa?a
  • Miles – consilierul pa?ei
  • Un cioban
  • So?ia lui Gregorius
  • Bacchus
  • M?rioara

 

 Subiectul operei

Subiectul piesei difer? foarte putin de realitatea obiectiv?; astfel afl?m c? piesa este o dram? istoric? medieval?, cu attea elemente specifice literaturii medievale cte intlnim n The Castell of Perseverence (Castelul Perseveren?ei), Piers Plowman, Everyman (Fiecare),Mankind (Genul uman) etc.

Literatura dramatic? original? din secolul al XVIII-lea este slab reprezentat? in ??rile romne: n afara dramei populare, Vicleimul, a c?rei existen?? este atestat? nc? din secolul anterior si complementul ei Jocul p?pu?ilor, sunt nregistrate Judecata Vl?dicii, Comedia pastoral? si Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa. Trebuie evitat? confuzia ntre medieval si popular: regimurile circula?iei folclorice sunt: anonimatul autorului, libertatea interven?iilor n text, urmele formale ale circula?iei orale. De asemenea, caracteristicile generale ale teatrului medieval sunt anonimatul autorului si libertatea interven?iilor n text dar se eviden?iaz? prin alegorismul operelor ca tr?s?tur? cult? definitorie.

ntre universalismul religios medieval ?i literatura Contrareformei, n literaturile Europei se impulseaz? limbile na?ionale ca limbi de cultur?, martirul ca erou dramatic ce dobnde?te tr?s?turi pe care mai trziu drama romantic? le va prelua pentru figurile de eroi na?ionali.

Principele Valahiei, Gregorius, planuie?te s? creeze o alian?? att cu Rusia ct ?i cu Austria pentru a trage eventuale foloase dup? aceasta, dar sfetnicii s?i, Vasilie ?i Simion l tr?deaz? mp?ratului otoman. Pa?a ?i consilierii, astfel, pun la cale uciderea lui Gregorius, cu ajutorul lui Vasilie ?i Simion. Ace?tia din urm?, primind bani, i sugereaz? pa?ei c? ar putea s?-l ucid? cnd iese la plimbare in p?dure. Turcii se ntlnesc cu Vod? acolo ?i Pa?a i spune c? mp?ratul dore?te s?-i m?reasc? gradul. ntr-un fel, Grigore sim?ea c? e tr?dat Eu auzeam c? m? caut? mp?ratul spre moarte iar? el mi lunge?te via?a cinstindu-m?. Aceast? prea mare dragoste a mp?ratului trebuia s? ascund? ceva la mijloc, de altfel, ?i pa?a i-a spus lui Grigore n acea ntlnire S? ne tlnim bucuro? ?i s? ne desp?r?im sngio?. Imediat, Grigore, n semn de mul?umire, l trimite pe medic s?-l invite pe mp?rat la mas?. mp?ratul i spune c? e bolnav, s? vin? Grigore, de?i medicul i consultase pulsul si constatase c? este perfect s?n?tos. Astfel, medicul a trebuit s? jure (si probabil s? primeasc? ceva recompens?) c? Vod? nu va afla despre asta. La Grigore acas?, vine medicul si doi solda?i otomani. Accept? s? mearg? cu ei ?i ?i scoate sabia s? se duc? n chip de pace. Simion este impotriv?, ?tiind ce urmeaz?, i cere lui Grigore s? p?streze sabia dar n zadar. Ajungnd la Pa?? acas?, acesta i spune ca e n mna lui ?i c? va face tot ce i se porunce?te; i d? s? citeasc? porunca de la ??lingrad: Tot sfatul mpr?iii turce?ti: Sting?-i-s? lui Grigorie lumina; nu cerca vina. Ieie-s? via?a, prind?-i-s? toata vi?a, puie-s? n gt a?a. Dat n ??lingrad. Atunci, Pa?a face semn solda?ilor s?-l prind?, cheam? mai mul?i ?i se ridic? el nsu?i sugrumndu-l pe Grigore cu un ?treang. Apoi este pus n mormnt ?i n sicriu. Pa?a, imediat, cheam? to?i sfetnicii ?i l nume?te pe Vasilie nlocuitorul lui Grigorie. l plnge un cioban,l plnge so?ia care apucase s? cnte nem?e?te; Este ucis? ?i ea, tocmai pentru c? Grigore murise din pricina nem?ilor ?i ea fusese auzit? cntnd.

Dup? toate acestea, intr? Bacchus, semn c? ncepe s?rbatoarea lui. Urmeaz? un cntec dedicat lui si imediat ncepe s? scrie un testament. Apare dracul, se citesc legile, dupa acestea intr? consilierii lui Vod? si medicul c?utndu-?i un al patrulea so?, pe Iuda, si l g?sesc spnzurnd cu umor (atrnnd rizibil) in timp ce sunt r?pi?i de un demon aprins. n sfr?it se strig? s? tr?iasc? Maria Tereza, Iosif si Grigore Maior. Urmeaz? textul testamentului cu care se termin? piesa.

Este interesant de observat c? n structura piesei ntlnim o metafor? cheie la nceput si sfrsit, aceea a cet??ii cu doua turnuri si a casei cu doua usi : Nu-i bun? cu una, c?, dac? te strmtoresc, n-ai nc?tr?u s? te sp?s??ti; nu-i bun? cu dou?, c? v?zur??i cum n?p?dir? turcii de p? una pe Grigorie ?i l sugrumar? [..] Ci a?, v?zur??i, muri cel s?n?tos ?i r?mas? cel betegos.

Moartea lui Grigorie este acompaniata de cntece, boceli, amplificarea sentimentului, chiar dac? piesa a fost scris? n chip carnavalesc, menit? s? aduc? buna dispozitie. Fiind scris? n caracter baroc, aceste intermedii sunt de n?eles. n teatrul baroc se obisnuia aceasta alternan?? ntre situa?ia grav? ?i cea burlesc?, ntre serios ?i grotesc, ntre decen?? ?i trivialitate. Occisio Gregorii este o oper? dramatic? de tip baroc, creat? n genul comediei dellarte ?i astfel ne explic?m cntecele, intermediile vesele, uneori moralizatoare, spiritul carnavalesc.

 

 Surse bibliografice

  • Berlogea, Ileana, Teatrul medieval european, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1970
  • Moraru, Mihai, De nuptiis Mercurii et Philologiae, Editura Fundatiei Culturale Romne, Bucure?ti, 1997
  • Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragice expressa, Edi?ie ngrijit?, studiu introductiv ?i note de Lucian Drmba, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983



You must be logged in to post a comment.

Name (required)

Email (required)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X