Nichita St?nescu

De la Wikipedia, enciclopedia liber?

Nichita Hristea St?nescu
Na?tere – 31 martie 1933
municipiul Ploie?ti, jude?ul Prahova
Deces – 13 decembrie 1983 (50 ani)
Spitalul Fundeni, municipiul Bucure?ti,
Profesiune – poet, eseist
Na?ionalitate – român
Perioad? activ?
ca scriitor –
literatura român? post-belic?
19571983
Oper?/e de debut – Volumul Sensul iubirii
1960

Nichita St?nescu, numele la na?tere Nichita Hristea St?nescu, (n. 31 martie 1933, Ploie?ti, jude?ul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucure?ti) a fost un poet, scriitor ?i eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

Considerat atât de critica literar? cât ?i de publicul larg drept unul dintre cei mai de seam? scriitori pe care i-a avut limba român?, pe care el însu?i o denumea „dumnezeiesc de frumoas?”, Nichita St?nescu apar?ine temporal, structural ?i formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, îns?, Nichita St?nescu nu se aseam?n? decât cu el însu?i, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu[1] ?i Eugen Simion [2], un poet de o amplitudine, profunzime ?i intensitate remarcabile, f?când parte din categoria foarte rar? a inventatorilor lingvistici ?i poetici.

 

//

 Poetul, în propriile sale cuvinte

„Poetul, ca ?i soldatul, nu are via?? personal?.” [3]

„Poetul nu are biografie; biografia lui este de fapt propria lui oper?, mai bun? sau mai rea, mai m?rea?? sau mai pu?in m?rea??.”

„Schimb?-te în cuvinte, precum î?i zic.” [4]

„Este foarte greu s? translezi în no?iune ceea ce nu are caracter no?ional. Poezia nu are caracter no?ional, de?i folose?te no?iunea ca ?i c?r?mid? în construc?ie. Sensul ei final este un sens emo?ional, metaforic ?i vizionar. A confunda materialul cu sensul materialului este un lucru foarte la îndemân? ?i foarte p?gubitor.” [5]

 

 Familia

 

P?rin?ii ?i bunicii

Nichita, doar Nichita, cum este adesea pomenit de iubitorii ?i admiratorii poemelor sale
— „Nichita, ce faci tu Nichita?”, m-a întrebat îngerul —

Tat?l poetului, Nicolae Hristea St?nescu, — „Ochiul ca o frunz? de leu?tean, a tat?lui meu … ” — s-a n?scut la 19 aprilie 1908. Linia acestuia genealogic? are la origine ??rani prahoveni veni?i la ora?, în Ploie?ti, la începutul anilor 1800. Mai apoi, fo?tii ??rani prahoveni au devenit me?te?ugari ?i comercian?i ploie?teni, precum bunicul poetului, Hristea St?nescu, specializat în producerea ?i comercializarea unor ?es?turi grele de tipul abalei.

Mama sa, Tatiana Cereaciuchin, — „Mama mea, care m-a n?scut … ” —, care era parte a unei familii nobile din Rusia, s-a n?scut în ziua de 16 februarie 1910, la Voronej. Tat?l Tatianei, fizicianul ?i generalul Nikita Cereaciuchin, a fost, printre altele, ?i decanul facult??ii de ?tiin?e din cadrul Academiei Militare Imperiale Ruse.

Generalul Cereaciuchin, previzionând înc? din 1915 „schimbarea lumii”, imensa turbulen?? ce urma a fi provocat? de bol?evici în Rusia, se refugiaz? discret ?i rapid împreun? cu familia sa, format? din so?ie ?i dou? fete, în România, ini?ial în Constan?a ?i ulterior la Ploie?ti, unde se stabilesc.

Aici, în ora?ul petroli?tilor dar ?i al geniului român al „r?sului-plânsului”, Ion Luca Caragiale, viitorii p?rin?i ai lui Nichita se vor întâlni ?i c?s?tori la 6 decembrie 1931.

Întâiul lor n?scut va purta, emblematic, prenumele ambilor bunici, al generalului-fizician rus ?i al comerciantului român, Nichita (?i) Hristea St?nescu. Nimic, dar absolut nimic nu este întâmpl?tor.

 

 Educa?ie

În perioada 19441952 a urmat Liceul „Sf. Petru ?i Pavel”, devenit „Mihai Viteazul” din Ploie?ti, pentru ca ulterior, între 19521957 s? urmeze cursurile Facult??ii de Filologie a Universit??ii din Bucure?ti.

 

 Iubirile lui Nichita

În 1952, s-a c?s?torit cu a doua dragoste a sa din adolescen??, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor desp?r?i dup? un an. În 1962 s-a c?s?torit cu poeta ?i eseista Doina Ciurea, din a c?rei dragoste se va pl?m?di tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreun? cu poeta ?i autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie ?i a construi universuri abstracte. În 1982 se c?s?tore?te cu Todori?a (Dora) T?râ?? .

 

 Activitatea literar?

  • 1955 – Nichita ?i-a adunat poeziile sale „b??c?lioase”, scrise, dup? propriile sale cuvinte, „f?r? mam?, f?r? tat?”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare ?i publicat foarte târziu, dup? moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
  • 1957 – În luna martie, Nichita St?nescu debuteaz? simultan în revistele „Tribuna” din Cluj ?i în „Gazeta literar?” cu trei poezii.
  • 1957-1958 – Este pentru scurt timp corector ?i apoi redactor la sec?ia de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
  • 1960 – La sfâr?itul anului debuteaz? cu volumul Sensul iubirii.
  • 1963 – Are loc prima c?l?torie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
  • 1964 – Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul prime?te Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoa?te pe poeta Gabriela Melinescu, ?i în tensiunea rela?iei lor poetul creeaz? cele mai explozive poeme ale sale.
  • 1965 – Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
  • 1966 – Public? la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral îns? abia în anul urm?tor, în prima sa antologie, Alfa.
  • 1967 – Trei volume ale sale sunt tip?rite: Ro?u vertical, antologia Alfa ?i volumul de poezii Oul ?i sfera.
  • 1969 – Tip?re?te Necuvintele, care prime?te Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare ?i volumul de poezii Un p?mânt numit România. Este numit redactor-?ef adjunct al revistei „Luceaf?rul”, al?turi de Adrian P?unescu.
  • 1970-1973 – Devine redactor-?ef adjunct la „România literar?”, revist? condus? de Nicolae Breban.
  • 1970 – Public? volumul În dulcele stil clasic ?i a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Sus?ine o rubric? lunar? în revista „Arge?”.
  • 1971 – Apar în Iugoslavia dou? c?r?i traduse: Belgradul în cinci prieteni, edi?ie bilingv? de poezii inedite ?i Nereci (Necuvintele).
  • 1972 – Public? dou? noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni ?i M?re?ia frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire ob?ine pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
  • 1973 – Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inim?.
  • 1974 – În martie, de ziua lui, are o revela?ie a mor?ii sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
  • 1975 – Ob?ine pentru ultima oar? Premiul Uniunii Scriitorilor ?i i se atribuie Premiul interna?ional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tip?re?te cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colec?ie Biblioteca pentru to?i. Devine publicist comentator la „România literar?”. Se mut? în ultima sa locuin??, din Str. Pia?a Amzei nr. 9. În fa?a geamului apartamentului s?u cre?te celebrul salcâm Gic?.
  • 1977 – La 4 martie poetul încearc?, în zadar, s?-l salveze pe prietenul s?u Nicolae ?tef?nescu, ?i este lovit de un zid care s-a pr?bu?it dup? cutremur. În urma ?ocului sufer? o paralizie de scurt? durat? a p?r?ii stângi a corpului care va l?sa ceva sechele ?i dup? vindecare.
  • 1978 – Public? volumul de poezii Epica Magna, care prime?te în acela?i an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
  • 1979 – Lanseaz? volumul de poezii Opere imperfecte.
    Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi public? volumul Bazorelief cu îndr?gosti?i, traduc?tor Ognean Stamboliev.
  • 1980 – Propus de Academia suedez?, poetul candideaz? la Premiul Nobel pentru literatur?, al?turi de Elytis, Frisch, Senghor ?i Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita St?nescu – o recitare”, realizat de Constantin Cri?an in colaborare cu Augustin Fr??il?, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
  • 1981 – În august are prima criz? hepatic?. Aceste crize vor continua în toamn? ?i poetul se interneaz? la spitalul Fundeni .
  • 1982 – În februarie moare tat?l poetului. Volumul Noduri ?i semne, subintitulat Recviem pentru moartea tat?lui este o selec?ie din tot ce a scris poetul de la ultima sa apari?ie editorial?.
  • În iulie se c?s?tore?te cu ultima sa so?ie, Todori?a T?râ?? (Dora). C?l?tore?te prin Macedonia ?i Iugoslavia, înainte s?-?i fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în cas? timp de ?ase luni.
  • 1983 – La finele lunii ianuarie, Nichita St?nescu ?i Aurelian Titu Dumitrescu solicit? directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucr?rii Antimetafizica, Nichita St?nescu înso?it de Aurelian Titu Dumitrescu.
  • 1983 – Ascunde fa?? de to?i semnele maladiei sale, afi?ându-se optimist, iar medicii se declar? uimi?i de rezisten?a ?i vitalitatea sa extraordinar?. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de via??, poetului i se organizeaz? o s?rb?torire na?ional?.
  • Continu? s?-i apar? traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei c?l?torii în aceast? ?ar? va avea o criz? foarte grav?, ce necesit? interven?ia medicilor.
  • Pe 12 decembrie, pe la miezul nop?ii, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare ?i este adus cu salvarea la Spitalul de urgen?? unde crizele sunt extrem de violente ?i poetul se stinge din via?? fix la orele dou? ?i zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
  • 1985 – Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita St?nescu înso?it de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Româneasc?, 1985, (ini?ial Nichita St?nescu ?i Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
  • 1992 – Este editat? Argotice — cântece la drumul mare, subintitulat? „poezii”, edi?ie alc?tuit?, îngrijit? ?i prefa?at? de Doina Ciurea, Bucure?ti, Editura Românul, 1992.
  • 2001 – În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traduc?tor Ognean Stamboliev.

 

 Opera lui Nichita St?nescu

Literatura român?

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20Contemporan?

Curente în literatura român?

UmanismClasicism
RomantismRealism
SimbolismNaturalism
ModernismTradi?ionalism
Sem?n?torism- Avangardism
SuprarealismProletcultism
NeomodernismPostmodernism

Scriitori români

List? de autori de limb? român?
Scriitori dup? genuri abordate
RomancieriDramaturgi
Poe?iEsei?ti
Nuveli?tiProz? scurt?
Literatur? pentru copii

Portal România
Portal Literatur?
Proiectul literatur?
Toate articolele din serie
editeaz?

 

 Critici ?i scriitori despre Nichita St?nescu

 

Alexandru Condeescu

„ Între ctitorii unei culturi sînt descoperitori, inventatori ?i exploratori. Nichita St?nescu este un inventator, tip artistic la fel de rar ca întemeietorul. Experimentînd asupra lui însu?i, el creeaz? un cu totul alt spa?iu al sentimentelor decît cel îndeob?te cunoscut, spa?iu al aventurii poetice unde limba se na?te din nou recreîndu-?i la rîndu-i vorbitorii. ”
1985Alexandru Condeescu, Antologia Ordinea cuvintelor, versuri (1957-1983), Cuvânt înainte

 

 ?tefan Augustin Doina?

„ Nichita St?nescu se mi?ca într-adev?r într-o sfer? superioar?, siderat? de valori exclusiv artistice. Cât despre gustul s?u pentru „compromis”, cred sincer c? nu prea ?tia ce înseamn? acest lucru, tocmai pentru c? era un ingenuu. Dac? nu mi-ar fi team? c? devin prea … doct, a? zice c? spiritul s?u ludic îl f?cea s? pluteasc? pe deasupra situa?iilor, pentru a c?ror substan?? tragic? cred c? nu avea „organ”: t?lpile lui nu se atingeau nici de flori, nici de mocirl?. Singurul p?cat al lui Nichita St?nescu a fost crima s?vâr?it? fa?? de sine însu?i: distrugerea sistematic? a carcasei care-i asigura superbul exerci?iu al spiritului.

Nichita St?nescu este cel mai important poet român de dup? cel de-al doilea r?zboi mondial. Odat? cu el, prin el, logosul limbii române ia revan?a asupra poe?ilor ei.

”
1995?tefan Augustin Doina?

 

  Eugen Simion

„ Ceea ce putem spune, pân? toate acestea se vor l?muri, este c? poetul Nichita St?nescu continu? o serie mare de poe?i din secolul al XX-lea (Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu) ?i c? el însu?i este un mare poet care cu închipuirile, jocurile, teoriile, st?rile ?i abilit??ile lui a schimbat fa?a poeziei române?ti. Un mare poet român într-o istorie imposibil? (epoca totalitarismului), un mare liric european aproape necunoscut … ”
2002Eugen Simion, Antologia complet? Nichita St?nescu – Opere, Prefa??, pagina XXIX

 

 Note

  1. ^ Prefa?? la volumul Ordinea cuvintelor, Bucure?ti, Editura Cartea Româneasc?, 1985
  2. ^ Prefa?? la Nichita St?nescu – Opere, vol. I, Bucure?ti, Editura Univers Enciclopedic, 2002
  3. ^ Versuri din poezia Poetul ca ?i soldatul, recitat? de Ovidiu Iuliu Moldovan, secven?? intercalat? din interviul luat lui Nichita St?nescu de c?tre Alexandru Stark Partea I a interviului, minutele 5:40 – 6:35
  4. ^ Versurile finale ale poeziei Daimonul meu c?tre mine, o poezie de Nichita St?nescu, cea de închidere a volumului Epica Magna, ap?rut în 1978.
  5. ^ Interviu luat lui Nichita St?nescu de c?tre Alexandru StarkPartea I a interviului, minutele 6:45 – 7:15

 

 Referin?e critice

  • Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. I, Bucure?ti, Editura Cartea Româneasc?, 1974; edi?ia a doua, rev?zut?, 1978
  • Ion Pop, Nichita St?nescu – spa?iul ?i m??tile poeziei, Bucure?ti, Editura Albatros, 1980
  • Alex. ?tef?nescu, Introducere în opera lui Nichita St?nescu, Bucure?ti, Editura Minerva, 1986
  • Daniel Dimitriu, Nichita St?nescu – geneza poemului, Ia?i, Editura Universit??ii „Al. Ioan Cuza”, 1997
  • Doina Uricariu, Nichita St?nescu – lirismul paradoxal, Bucure?ti, Editura Du Style, 1998
  • Corin Braga , Nichita St?nescu – orizontul imaginar, edi?ia a II-a, revizuit? ?i ad?ugit?, Cluj, Editura Dacia, 2002
  • Mircea Bârsil?, Introducere în poetica lui Nichita St?nescu, Pite?ti, Editura Paralela 45 , 2006
  • George Pruteanu, Despre spiritul lui Nichita, în „Convorbiri literare”, nr. 3, 1986

1960Sensul iubirii  •  1964O viziune a sentimentelor  •  1965Dreptul la timp  •  196611 elegii  •  1967Obiecte cosmice (Alfa)  •  1967Ro?u vertical  •  1967Oul ?i sfera  •  1968Laus Ptolomaei  •  1969Necuvintele  •  1969Un p?mânt numit România  •  1970În dulcele stil clasic  •  1971Belgradul în cinci prieteni  •  1972M?re?ia frigului  •  1978Epica Magna  •  1979Opere imperfecte  •  1982Noduri ?i semne  •  1982Oase plângând  •  • 
 •  •  Volume antologice  •  1985Ordinea cuvintelor  •  2002Nichita St?nescu – Opere  •  



You must be logged in to post a comment.

Name (required)

Email (required)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X