Primim din partea domnului Preot Ioan Neculoiu, originalul articolului publicat de ziarul Lumina  
 
 Dedic aceast? osteneal? a reedit?rii p?rin?ilor mei spirituali ntru demnitate romneasc? ?i adev?r istoric, preotului imnograf al lui Hristos – Constantin Virgil Gheorghiu, ?i prezbiterei Ecaterina Burbea Gheorghiu, prin bun?voin?a c?reia ni s-a acordat girul acestei edi?ii
Poetul lui Hristos ?i al Romniei – a?a s-a vrut Virgil Gheorghiu. A?a a ?i devenit gra?ie credin?ei ?i curajului s?u. Arznd cu aceea?i flac?r? pentru Dumnezeu ?i pentru patria sa, ?i-a scris Memoriile a?a cum ar fi ntre?inut o flac?r?. Un amestec de nostalgie, respect, tandre?e ?i fervoare, alc?tuiesc materia unei combustii hieratice, la care ne face p?rta?i pas cu pas, ini?iindu-ne n fond n gramatica inefabil? a iubirii. Virgil Gheorghiu nu-?i poveste?te via?a, ci-?i cnt? identitatea. Memoriile sale nu sunt un eseu autobiografic, ci un imn al libert??ii1 (t.n.). Este, poate, cea maiomplet? defini?ie a vie?ii ?i operei scriitorului-preot ?i artistului-teolog, echivalente cu reg?sirea demnit??ii teologice a omului2 ca ?i crea?ie suprem? a lui Dumnezeu(demnitate supus? attor vicisitudini ale  vremurilor ?i deschis? fatal tuturor capcanelor generaliz?rii ?i abstractiz?rii impersonale, tipice discursului ideologic 3, devaloriz?rii vie?ii ?i a libert??ii umane operate n societ??ile supertehnologizate moderne ?i post-moderne), ?i concomitent cu corelativa revalorizare a acestuia n modul firesc, viu, profund ?i proasp?t al no?iunilor de patrie, neam, str?mo?, Biseric? sau Ortodoxie4 pe linia specificului romnesc  tradi?ional. Pornind de la Ars Poetica, descoperit? la sfr?itul primului volum din Memorii. Martorul Orei 255, dar ?i de la discu?ia ata?atului cultural ?i de pres? C. V. Gheorghiu cu ambasadorul Mitilineu despre decizia exilului; 6 (aceea de a nu sluji ocupantului str?in ?i de a afirma libertatea uman? ca dar divin oferit omului) ?i parcurgnd ntreaga via?? ?i oper? a preotului C.V. Gheorghiu, de la primele manifest?ri literare ?i pn? la Memorii, avem demonstra?ia mplinirii acestei veritabile Ars Poetica prin mnuirea cu o inegalabil? m?iestrie a instrumentarului propriu panopliei poetului, poet care nu are nevoie de armat?, cum singur m?rturise?te, notnd: eu sunt poet, poe?ii dobndesc, victorii mai str?lucite dect generalii ?i trupele lor 7. R?mnnd liber, va psalmodia sf?ietor, precum odinioar? psalmistul, la rul Babilonului: Dulcea mea Romnie, frumosul meu Regat pierdut al  Romniei 8 ?i va realiza n mod paradoxal ?i poetic (Romnia r?mnnd sub jugul comunist cel pu?in 45 ani) libertatea ei prin libertatea proprie: n fiin?a mea ?i cea a so?iei mele va r?mne liber? pentru totdeauna o f?rm? din regatul Romniei. Aceasta e o victorie. Fiindc? noi nu vom capitula niciodat? 9 Astfel, Romnia liber? nu va muri, deoarece, scrie el: datorit? poetului, toate sunt nemuritoare ?i nesupuse distrugerii, mor?ii ?i dispari?iei. Dac? te cnt, tu, frumosul meu regat natal, tu nu vei pieri. Numai ??rile care nu au poe?i sunt muritoare ?i pier.10 ?i va justifica ?i mplini propria-?i definire, aceea de poet al lui Hristos prin deconspirarea atrocit??ilor suportate de c?tre poporul romn, slujind astfel adev?rului istoric ?i aproapelui; dar ?i aceea de poet al Romniei libere, alta dect acea Romnie ocupat? de armata inamic? ?i transformat? de la un cap?t la altul n temni??, n ocn? 11.ncepnd cu 23 august 1944 – noteaz? scriitorul -  e proprietatea ocupantului. Ocupantul sovietic face ce crede el de cuviin?? cu proprietatea lui 12, iar romnii sunt trata?i ca ni?te vite de ocupant ?i de temnicerii str?ini ajun?i cu blindatele Armatei Ro?ii 13. n privin?a debutului literar al lui C. V. Gheorghiu exist? mai multe p?reri. Una dintre acestea vede n lucrarea 13 poe?i, 13 poezii de dragoste ap?rut? n decembrie 1937 la Ed. libr?riei Paul Suru, n ngrijirea lui Vintil? Horia, Stefan Baciu ?i Ovid Caledoniu, punctul zero al carierei sale literare. Apare aici o poezie semnat? C. V. Gheorghiu, al?turi de altele, apar?innd lui Virgil Carianopol, Gherghinescu Vania, Aurel Manolescu, Petre Paulescu, Teodor Scarlat, ?tefan St?nescu, Simion Stolnicul, Ghe. Tules, E. Ar. Zaharia - mul?i dintre ei uita?i ast?zi. Cele 13 portrete sunt creionate m?iestrit de c?tre Neagu R?dulescu . Volumul cuprinznd [] acest m?nunchi de poezii izvorte din sensibilitatea unei genera?ii cu toate p?catele ?i virtu?ile ei a?a cum a fost, la vremea ei este oferit n 5 feb.1945 de c?tre Ovid Caledoniu so?iei sale, a?a cum afl?m din dedica?ia par?ial citat? mai sus. Acest  volum este pomenit ?i n edi?ia reeditat? ?i prefa?at? de c?tre Mihail M. C?lug?ru din Tecuci, a reportajului Ard malurile Nistrului, ?i pus la dispozi?ia editorului prin amabilitatea fiicei lui Ovid Caledoniu, profesoara Ileana Tulic? Georgescu. 13 poe?i, 13 poezii de dragoste debuteaz? cu un manifest pentru o apropiere necesar? ?i urgent? dintre cititor ?i poezie, fiind expus dintru nceput scopul urm?rit de semnatari : Noi n-am pornit o revolu?ie sub faldurile teoretice ale unui crez nou. n paginile acestea tinere sunt reprezentate forme poetice diverse, de la clasicism pn? la simbolism ?i ermetism. Ace?ti tineri poe?i doreau [] readucerea poeziei in patrimoniul de simpatie ?i n?elegere a tuturor. Ne atrage aten?ia o idee ?i ast?zi valabil? : Dep?rtarea ostil? care st?ruie azi ntre cetitori ?i volumele de versuri e att de trist? ?i p?gubitoare pentru ambele p?r?i nct o ncercare de reconciliere trebuie sa vin? de undeva.
  Aceasta este una dintre variantele acceptate ale debutului.  O alt? variant? este aceea care sus?ine c? debutul lui C. V. Gheorghiu ar fi avut loc odat? cu publicarea poeziei Nu se opre?te seva, n pag. 2 din Via?a literar? nr. 137 din 1-30 iunie 1932, imediat dup? o poezie a lui George Bacovia. Credem ns? c? aceast? variant? nu este suficient de concludent?.  Adev?ratul debut ns? – cel pu?in din punct de vedere artistic credem c? poate fi fixat n mai 1934, cnd n revista Crai nou (Chi?in?u, Tipografia Tiparul Romnesc), publica?ie lunar? a Liceului militar Ferdinand I, apare poezia Scrisoare tatei, care imediat este reprodus? n Via?a literar? a lui I. Valerian ( nr. 159/ 10-25 iunie 1934, pag. 2) ?i care va deschide n februarie 1937, volumul de debut editorial Via?a de toate zilele a poetului  ap?rut la Cartea Romneasca, n Bucure?ti. ncepnd cu primele sale manifest?ri poetice ?i literare, va demonstra, ntocmai cum ar?ta ?i distinsa sa so?ie ntr-o scrisoare ce ne-a fost adresat?, un ales umanism, o profund? religiozitate ?i o dragoste nesfr?it? pentru fiin?a uman? n orice stare s-ar afla ea. Revelatoare n acest sens este una din poeziile sale de debut, intitulat? simplu Scrisoare lui Ion a lui nea Petrache ?i Cantilena, de fapt ecoul unei triste?i adnci ce str?punge sufletul extrem de fin al tn?rului smuls paradisului natal prin plecarea la ?coala militar? din Chi?in?u, ?i fiind una dintre primele sf?ieri suflete?ti care-i vor caracteriza, ntr-un fel, ntreaga oper? ?i existen??. Va continua aceast? participare sufleteasc? la evenimentele tulbur?toare ale secolului XX, care i vor frac?iona via?a, trebuind s? amintim, justificnd totodat? maniera n care scrie reportajele de r?zboi, plecarea precipitat? ?i traumatizant? n Occident, ruperea de p?mntul natal, evenimente descrise cu durere n ntreaga sa oper?. Plecnd de la aceast? premis? ce se impune din studierea operei, dar ?i a biografiei sale, vom n?elege mai bine dimensiunile pr?bu?irii suflete?ti provocate la vederea Basarabiei, a Chi?in?ului att de drag ?i de determinant n formarea lui, devastate n a?a-zisa eliberare ntreprins? de c?tre armatele sovietice. Astfel, vom contracara orice posibil? argumentare, chiar post-factum, a denigr?rilor ?i proceselor intentate ulterior la Paris ?i avnd ca suport logistic traducerile din Ard malurile Nistrului, considerate abuziv adev?rate texte fasciste ?i antisemite,  aducndu-se n felul acesta imense deservicii exilului romnesc n general ?i lui Vintil? Horia n special, for?at s? refuze Premiul Goncourt care i s-a acordat n 1960 pentru Dieu est ne en exil. Dac? ne-am limita la pu?inele informa?ii oferite, n istoria sa literar?, de George C?linescu, la nsemn?rile privind perioada interbelic? din romanele lui Marin Preda, sau la informa?iile  v?dit lacunare ?i subiective ale memorialisticii exilului romnesc, am amputa de bun? seam?  personalitatea polivalent? a lui C. V. Gheorghiu, ?i am cunoa?te distorsionat valoarea sa. Vom  folosi n argumentarea noastr? ?i n demonstra?ia perenit??ii operei lui C. V. Gheorghiu, ns??i valoarea scrierilor sale, sub aspectul manifest?rilor polivalente ale umanului n desf??urarea sa istoric?. Omul, subiect principal n opera lui C. V. Gheorghiu, va suferi incredibile ?i extenuante metamorfoze, ncepnd cu Ora 25, cnd sub imperiul sindromului Revolu?iei sclavilor tehnici14 ?i al Orei 25 , dar ?i sub impactul nemilos ?i distrug?tor al dela?iunii ?i imposturii vulgare, al ideologiilor ?i utopiilor antropologice n acerb? disput?, ?i pierde att valoarea ct ?i libertatea. Astfel omul e subiectul unui halucinant ?i de-a dreptul kafkian itinerariu; Ionul mamii devine Iacob Moritz-evreul, receptat n Ungaria ca presupus spion romn ?i rebotezat Iano?, vndut ca sclav ?i devenind o marf? oarecare (pre?uind cel mult o cutie de cartu?e), transformat n sclav-tehnic la Uzina Knopf & Sohn, reperat mai apoi ca exemplar autentic arian ?i nrolat binen?eles n trupele SS, ca n final s? fie arestat sec, ca f?cnd parte din categoria inamicilor. C.V. Gheorghiu surprinde ?i portretizeaz? omul n uluitoarele posturi ?i identit??i de care este capabil; de la omul inamic omului nsu?i, dezumanizat ?i criminal de obedien?? bol?evic? din La second chance, la omul-convins de nemurire ?i vis?tor al ve?niciei din Le peuple des immortels;  de la satrapul fanariot, tr?d?tor ?i criminal gratuit din romanul La Cravache, la omul-sfnt din monografia religioas? Saint Jean Bouche dOr; de la omul intransigent, neiert?tor, nemilos, finalmente sinuciga?, din romanul La maison de Petrodava, la omul profund teolog, omul-ve?nic, din De la Ora 25 la ora ve?nic? sau din Tat?l meu preotul care s-a n?l?at la cer. Amintiri dintr-o copilarie teologic?; de la omul ajuns criminal nevoit, dar paradoxal vis?tor la ve?nicie din romanul Nemuritorii de la Agapia, la omul sfnt ?i filocalic din romanul biografic La vie du patriarche Athenagoras; de la omul revoltat ?i reformator din La jeunesse de docteur Luther, la omul-reeducat, f?r? principii ?i sentimente din LEspionne; de la omul n ve?mintele de piele ale c?derii, capabil de orice r?u, din romanul La tunique de peau, la omul n?p?stuit indiferent de rasa ?i culoarea pielii, din romanul Les Mendiants de miracle; de la omul-ofuscat ?i supra-omul, reparator al gre?elilor din crea?ie, ca n cazul oarbei Akinta din LOeuil Americain, la omul exterminabil ?i indezirabil c?ruia i se ncalc? chiar ?i dreptul la via??, din romanele Dieu a Paris ?i Les Inconnus de Heidelberg; de la omul etic, n fond f?r? Dumnezeu, care dore?te des?vr?irea prin conformare regulilor societ??ii, din romanul Perahim, la omul resemnat destinului, din romanul Les amazones du Danube; de la omul care atenteaz? prin propriile-i planuri la eshatologia lui  Dumnezeu, din romanul Le grand exterminateur, la omul c?ruia, sub vitregiile vremurilor ?i a locurilor, i este interzis chiar ?i dreptul la propria-i religie, din romanul Christ au Liban; de la omul supus unei mor?i crude dar ?i nep?s?rii diploma?ilor acestei lumi, din romanul Les sacrifies du Danube, la omul dezr?d?cinat ?i devenit marf?-international?, din romanele La Condottiera ?i Dieu ne recoit que le dimanche. Totul va  culmina n Memorii, aceste adev?rate imne ale libert??ii umane cum inspirat le-a definit Alain Peyrefitte,  nchinate Aproapelui-Om ?i Dumnezeu-Creator (n orice condi?ie uman? sau social? s-ar afla aproapele), dar ?i un manifest mpotriva tuturor acelora care atenteaz? n diferite forme la via?a, demnitatea teologic?, ?i libertatea omului, pre?ioase daruri ale lui Dumnezeu, oferite f?pturii Sale. De o cert? valoare autobiografic?, aceasta fiind doar una dintre multiple valen?e pe care le comport? opera sa, att Memorii-le, ct ?i celelalte lucr?ri dovedesc cu prisosin?? c?  C. V. Gheorghiu ?i-a ndeplinit crezul poetic, ?i c? a fost cu adev?rat poetul lui Hristos ?i al Romniei, cum nu gratuit i pl?cea s? se defineasc?.  Importan?a vie?ii ?i a operei preotului C. Virgil Gheorghiu nu rezult? numai din maniera unic? n care abordeaz? marile teme cre?tine n general ?i ale Ortodoxiei n particular tr?ite simplu ?i luminos : ndumnezeirea, hainele de piele, taina altarului, abolirea mistic? a timpului ?i a spa?iului etc , teme centrale ale teologiei, antropologiei, ecleziologiei patristice ?i a liturgicii bizantine, dar ?i din reala valoare literar-artistic?, surprins? de c?tre contemporani, din chiar perioada romneasc? a activit??ii publicistice . Amintim aici revelatoarele elogii apar?innd lui Tudor Arghezi, din prefa?a reportajului de r?zboi Ard malurile Nistrului, constituite ntr-o tandr? scrisoare a?ezat? ca introducere sus-numitului reportaj : Iubite Domnule Gheorghiu, de prezentarea care b?nuiai sfios ca ?i-ar fi de trebuin??, dumneata nu ai nevoie. Nu ai avut nici atunci, cnd, debutant ?ov?itor, mi-ai trimis f?r? s? te fi cunoscut, primele versuri publicate n Bilete de papagal, versuri de o elasticitate  nc? neatins? n limba romneasc? ?i st?pnite de o frumuse?e delicat?. Dac?, tip?rind ntia carte de proza, te-ai gndit la mine, desigur c? ai f?cut-o pentru simetrie ?i din supersti?ie c? na?ul de la botez trebuie s? asiste ?i la cununie. ?i r?spund cu o scrisoare personal?, nu cu o prefa??. Crezi c? indiscutabilului Dumitale talent de prospe?ime i-ar fi ?i ea de vreo utilitate n libr?rie? 16. Sau celebra prefa?? semnat? Gabriel Marcel, care introduce exclamativ aproape, volumul La 25-eme heure cu fraze ca: ce roman terrible sau je ne pense pas quon puisse trouver une ?uvre plus significative que celle-ci, plus revelatrice de la situation effroyable dans laquelle lhummanite se trouve aujourdhui plongee17. Not?m totodat? ?i cuvintele nfl?c?rate ale marelui compatriot ?i savant Mircea Eliade, prilejuite de apari?ia volumului La 25-eme heure ?i cuprinse ntr-o scrisoare datat? 17 iunie 1948:
 Drag? domnule V. Gheorghiu, [], ct sunt de entuziasmat [], consider Ora 25 una din cele mai mari c?r?i ale genera?iei noastre din toate ??rile []. Cu bun? prietenie, Mircea Eliade18.
 Important? r?mne ?i scrisoarea criticului ?i istoricului literar Marian Popa (de la l?sata secului 1988), n care i se solicit? scriitorului date pentru preconizata lui lucrare Istoria literaturii romane ?i n care declar? unele ca acestea:
Consider c? romanele dumneavoastr? Ora 25, Perahim ?i Nemuritorii de la Agapia, sunt capodopere ?i c?r?i fundamentale pentru ntreaga literatur? universal? a acestui secol, n care s-a scris totu?i de o sut? de ori mai mult dect n ?apte mii de ani. Perahim are o rigoare n fa?a c?reia Descartes, la Rochefoucauld ?i Voltaire s-ar fi nchinat.
  Att in timpul vie?ii ct ?i dup? moartea sa, i s-au acordat numeroase pagini laudative (nsumnd 40 de clasoare in Biblioteca Academiei Romne), fie ca recenzii ?i articole prilejuite de apari?ia unor romane, fie ca studii de specialitate precum cel al canonicului Albert Milet: Themes iconographiques dans loeuvre de Virgil Gheorghiu, sau al dominicanului Ch. D. Boulogne: Trois livres-cles de Graham Grene et de Virgil Gheorghiu; sau fie ca teze de doctorat, cum ar fi cea a  Mariei Welsch sus?inut? la institutul Saint-Boniface- Parnasse, Bruxelles,1983, cu titlul: C. V. Gheorghiu-En marche vers le Royaume, sau a sirianului Afif Hamdan cu titlul Harmonies et conflits de valeurs chez Constant Virgil Gheorghiu, sus?inut? la Universitatea din Bucure?ti sub conducerea profesorului doctor Paul Miclau (cel care prefa?ase Ora 25 din 1991), axat? strict pe c?r?ile LaVie de Mahomet (1962) ?i Christ au  Liban. De Moise au Palestiniens (1979). Pe aceea?i linie, n 1996 Emilia Nicolescu-Malgras, sus?ine la Faculte des Lettres de Nancy sub conducerea profesorului Guy Borreli, teza de docen?? intitulat? V. G. Gheorghiu – Les Ecritures du moi, iar  Georgeta Hanganu ?i prezint? la Facultatea din Poitiers, teza de   doctorat: C. V. Gheorghiu La perspective narative
> dans trois recit.
 Avnd n vedere aceste considerente, afirm?m c? via?a ?i activitatea scriitorului-preot ?i artistului-teolog C. V. Gheorghiu sunt de o inestimabil? valoare teologic?, literar?, umanist?, justificnd astfel definirea ?i auto-definirea lui ca poet al lui Hristos ?i al Romniei, totodat? impunndu-se pe viitor o legitim? ?i am?nun?it? cercetare. Chiar dac? Romnia a fost o republic? penitenciara, C. V. Gheorghiu a r?mas n acele zile neuitate, ambasadorul romn de alt?dat?, dup? cum afirma Titus Mih?ilescu ntr-o scrisoare publicat? n Argentina, ?i cum nsu?i m?rturisea ntr-un amplu interviu acordat lui Aristide Buhoiu n Universul romnesc VI, nr. 126 din iulie 1990, p. 3-5: N-am fost niciodat? desp?r?it de Romnia () iar dac? ntr-o zi m? voi ntoarce n Romnia, m? ntorc acolo unde sunt r?d?cinile mele ?i nu m? mai mi?c () dac? nu pe p?mnt, atunci n  cerul romnesc-acolo cu certitudine.
                                                                            Pr. Ioan Neculoiu
 
 NOTE:
> 1.    Primul volum al Memoriilor a fost ntmpinat cu elogii de c?tre academicianul Alaine Peyrefitte ntr-un articol din Le Figaro la 5 mai 1986, unde spune: Poete du Christ et de la Roumanie: tel sest voulu Virgil Gheorghiu. Tel il est devenu, a force de foi et de courage. Brulant dun meme feu pour Dieu et pour son pays, il a ecrit ses Memoires comme on entretient une flamme : avec ce melange de nostlagie, de respect et damour quon appelle ferveur. Virgil Gheorghiu ne raconte pas sa vie, il chante son identite. Ses Memoires ne sont pas un recit autobiographique, mais un hymne a la liberte. n varianta francez? Memoires-Le temoin de la 25-e heure, Ed. Plon, Paris, 1986, p. 17. ?i 480-481, iar n varianta romn? Memorii. Martorul orei 25, Ed. Gramar, Bucure?ti 2003, p. 16 ?i 546-547.
> 2.    Introducere intitulat? De la Ora 25 la ora ve?nic? a c?r?ii Tat?l meu, preotul, care s-a urcat la cer Amintiri dintr-o copil?rie teologica Ed. Deisis, Sibiu,p. 15
> 3.    Idem p. 14
> 4.    Idem p. 14
> 5.    Memorii, vol I. Ed. Gramar, Bucure?ti, 1999, p. 16, p. 546-547
> 6.    Lepreuve de la liberte Memoires, Ed. du Rocher, Monaco, 1995, p. 40 ?i Ispita libert??ii Memorii II. , Ed. Gramar, Bucure?ti 2002, p. 31

> 7.    Volumul I. Memorii, Ed. Gramar, Bucure?ti 1999, p. 546
> 8.    Volumul II. Memorii, Ed. Gramar, Bucure?ti 2002, p. 37
> 9.    Volumul I. Memorii, Ed. Gramar, Bucure?ti 1999, p. 547
> 10.   Volumul II. Memorii, Ed. Gramar, Bucure?ti 2002, p. 32
> 11.   Volumul II. Memorii, Ed. Gramar, Bucure?ti 2002, p. 31
> 12.   Volumul II. Memorii, Ed. Gramar, Bucure?ti 2002, p. 32
> 13.    Ora 25, Ed. Omegapres ?i Edition du Rocher, Paris,1991, p. 54
> 14.   Tat?l meu, preotul, care s-a urcat la cer Amintiri dintr-o copil?rie teologica Ed. Deisis, Sibiu,p. 12.
> 15.   C. V. Gheorghiu Ard malurile Nistrului Ed. Na?ional? Gheorghe Mecu, 1941, p.
> 16.   C. V. Gheorghiu La 25-eme heure Ed. Plon, 1949, prefa?at? de Gabriel Marcel, p. 11
> 17.    Scrisoare aflat? la sec?ia Manuscrise a Bibliotecii Academiei Romne



You must be logged in to post a comment.

Name (required)

Email (required)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X