Grosse Kunstfuhrer

August 10, 2010 | Cultura  |  Leave a Comment

Groe Kunstfhrer:
Gregor Lechner, Michael Grnwald
Die Graphische Sammlung Stift Gttweig
Geschichte und Meisterwerke
Das Benediktinerstift Gttweig besitzt mit seinem umfangreichen und wertvollen Graphikbestand aus dem 15. bis 20. Jahrhundert die bedeutendste private Stichsammlung in sterreich.

Innerhalb der Gttweiger Sammlungen, im Charakter einer Kunst- und Wunderkammer von abt Gottfried Bessel in der Barockzeit gegrndet, nimmt die Graphik mit nahezu 32.000 Blttern einen berragenden
Stellenwert ein. Die Kollektion prsentiert Werke in den unterschiedlichen historischen Drucktechniken aus Architektur, Bibel, Emblematik, Mythologie, Portrts, Karten und Plne, Ornament- und Thesenbltter
sowie Veduten. Der Band prsentiert die thematischen Sammlungsschwerpunkte, welche Meisterwerke von Albrecht Drer, Peter Paul Rubens , Rembrandt van Rijn bis hin zu Gustav Klimt umspannen. Groer Kunstfhrer zur hochbedeutenden Graphiksammlung.

Sprache: deutsch

Reihe: Groe Kunstfhrer / Kirchen und Klster

Bandzhlung: 252
Auflage: 1
Erscheinungstermin: 30.06.2010
Farbabbildungen: 91 Illustrationen
S/W-Abbildungen: 1 Illustrationen

Einbandart: klebegeb. Pappband

Seitenzahl: 120
Format: 17 x 24 cm
Gewicht: 510 g
Lieferbarkeit: Lieferbar

ISBN: 978-3-7954-2343-8

14,90 EUR

Sinistrul verdict de mai sus a fost dat la adresa intregii omeniri de catre celebrul savant Sthepen Hawking, care trage, cu acesta ocazie, inca un semnal de alarma referitor la distrugerea ireversibila a Naturii: un dezastru ce va duce, intr-un final nu foarte indepartat, la extinctia speciei umane.

Intr-un recent interviu, reputatul savant declara ca, in prezent, este “optimist” in privinta sanselor omenirii de a se opri din nebunia industrializarii si tehnologizarii, dar atrage atentia ca in urmatoarele sute de ani, sansele omenirii de a supravietui sunt minime.

“Vad mari pericole pentru rasa umana. In trecutul nu foarte indepartat, supravietuirea omenirii a fost pe muchie de cutit in nenumarate ocazii, Criza Rachetelor din Cuba, desfasurata in anul 1963, fiind doar un singur exemplu. Frecventa unor asemenea evenimente negative va creste in viitor, nu am nicio indoiala asupra acestui lucru. Avem nevoie de o judecata sanatoasa si de intelepciune daca vrem sa scapam cu bine din propriile capcane pe care ni le intindem.” avertizeaza Hawking

“Dar, eu sunt un optimist din fire. Daca in viitorii 200 ani vom evita dezastrele care ne pun specia in pericol de disparitie, atunci vom putea coloniza spatiul. Daca suntem intr-adevar singurele fiinte inteligente din galaxie, atunci avem datoria de a supravietui. Populatia umana si ritmul necugetat al exploatarii resurelor Terrei creste exponential , alaturi de capacitatea tehnica de a schimba mediul ambiental in bine sau rau. Alegerea ne apartine. Problema este legata de codul nostru genetic care adaposteste insinctele noastre agresive si egoismul, pe care le-am folosit in trecut ca principale mijloace de supravietuire “, declara Stephen Hawking care, in incheierea interviului profeteste ca, daca in viitor vom construi un mijloc de locomotie cu care sa calatorim in timp, doar in directia Viitor, atunci teoria relativitatii emisa de Albert Einstein va fi infirmata.

http://www.descopera.ro/dnews/6832693-colonizati-spatiul-sau-veti-disparea-de-pe-terra

Jordi Savall performs world premiere vintage music instruments dimitrie cantemir

Famous musician Jordi Savall has recorded songs written by Cantemir, a notation system invented even the scholar. CD “Istanbul. Cantemir – Le pounds of Science de la musique “will be available in early September in Bucharest, Humanitas bookstores in the country.
Nicknamed “King of old music, Jordi Savall, aged 69, is one of the more versatile artists as concert soloist, teacher, researcher, composer and conductor .
For over three decades, a musician performing a laborious search for construction noise to rebuild lost, forgotten or concert that life has left behind. Turkish music is the case of Dimitrie Cantemir – known as “science Paper Music” – which Jordi Savall recorded last year in November, his own label, Alia Vox.
The artist, who was invited to Festival George Enescu in 2007 and 2009, will return to Romania and will perform on November 30, Iasi, to promote his music Cantemir with Hesperion XXI ensemble.
Sounds of the Ottoman court
From an interview published Wednesday in the exclusive “truth Literary & Artistic (which can be heard on the show” success stories of music “, broadcasted on Radio Romania Musical , 15 and 22 August, from 15.00), Jordi Savall talks about passion was to shed light on an instrument full of refinement: viola da gamba.
The project “Music of Paper Science and Cantemir Sephardic and Armenian musical tradition” was meant, according to Jordi Savall, scholarly presentation of instrumental music at the Ottoman court in the seventeenth century.
“Science Paper Music” was written in Turkish in the time spent by Cantemir Istanbul, is a comprehensive study on Turkish music, in terms of theory, style and existing forms. The Book of Science of Music “is the most important instrumental music of the Ottoman centuries XVI and XVII.
“I started that collectively formed a the time and I was surprised to observe these oriental music, oral tradition, especially since the collection was not the result of a Turkish musician, but of a Romanian scholar who designed a study so interesting on Ottoman music at the time. I was very surprised, “says Jordi Savall.
“Cantemir pieces that it has collected, tones, patterns, rhythms, heights, all are absolutely amazing.”

Pina la urma, si contrar obiceiului de a nu ma implica in dezbaterile politice, m-am hotarit sa continui dezbaterea si in aceasta retea. Este vorba de dezbaterea asupra brandului de tara, iar aceasta hotarire imi este data de aparitia unui disc cu muzica lui Dimitrie Cantemir .

Este cel mai uluitor brand de tara care il puteam inchipui. Jordi Savall este un arheolog muzical – dezgroapa partituri uitate de secole, repune in circuit valori muzicale atestate ca atare atunci, dar trecute sub tacere de-a lungul timpului. Formatiile pe care le-a creat Jordi Savall (Hesperion XX, Le Concert des Nations), interpretii si instrumentistii care l-au acompaniat (printre care soprana Montserrat Figueras) au cintat cu o voiosie, veselie, bucurie molipsitoare Toate discurile lor (din care o parte la propria casa de discuri Alia Vox) sunt absolut extraordinare

Si in aceste conditii, asemenea arheologi ai muzicii s-au hotarit sa se concentreze asupra celui mai ascuns, mai putin cunoscut dintre compozitorii romani: Dimitrie Cantemir. Cine poate marturisi ca a ascultat vreodata macar intimplator vreo nota muzicala scrisa de Cantemir? Stiam ca invatatul a scris si o serie de partituri – in notatie otomana – dar in afara unei formatii a Conservatorului bucurestean , nimeni nu s-a aplecat asupra lui Cantemir in postura de compozitor.

A facut-o Jordi Savall. Ce brand de tara mai bun doriti in afara acestuia? Jordi Savall este ascultat si adulat in intreaga lume. A construit el insusi instrumentele la care a cintat, in spiritul si litera epocilor trecute. Acum s-a ocupat de Dimitrie Cantemir. Credeti ca mai avem nevoie de frunzulite plagiate? Nu sunt suficienti ca brand de tara Dimitrie Cantemir, Voronet , Brancusi, Enescu? Nu sunt un brand de tara cetatile sasesti din Transilvania, Culele oltenesti, manastirile din Moldova, si peisajele superbe din Delta? De ce mai trebuie aruncati sute de mii de euro pe niste plagiaturi?

Va rugam sa raspundeti.

Cliff Richard

August 8, 2010 | Diverse  |  Leave a Comment

Sasa Pana

August 8, 2010 | Diverse  |  Leave a Comment

Sa?a Pan?

De la Wikipedia, enciclopedia liber?

Sa?a Pan?

Sa?a Pan?, pseudonimul literar al lui Alexandru Binder (n. 8 august 1902, Bucure?ti, d. 22 august 1981, Bucure?ti), a fost un scriitor evreu romn, prezent n literatura romn? de avangard? din prima jum?tate a secolului al XX-lea.

Fiu al medicului David Binder, dup? studii de specialitate ncepute la Ia?i ?i terminate la Bucure?ti, Sa?a Pan? ob?ine n 1927 diploma de medic militar. Voca?ia lui era ns? literatura, domeniu n care disponibilit??ile sale intelectuale vor contribui decisiv la des?vr?irea lui de animator al mi?c?rilor literare de avangard? din Romnia, ncepnd cu dadaismul, trecnd apoi spre o orientare suprarealist?. Debuteaz? cu volumul de poezii simboliste R?bojul unui muritor n 1926. Trei ani mai trziu, cu mijloace financiare proprii, Sa?a Pan? public? revista de avangard? “unu” ?i nfiin?eaz? o editur? sub aceea?i sigl?, unde va tip?ri c?r?ile proprii ?i volume ale unor confra?i de genera?ie, promotori ai crea?iei avangardiste, ca Urmuz, Tristan Tzara, Stephan Roll, Ilarie Voronca , Vasile Dobrian ?i al?ii. La fel ca majoritatea avangardi?tilor romni, Sa?a Pan? public? numeroase proze de mici dimensiuni, situate la frontiera dintre povestire, reportaj, poem n proz? ?i articol cu caracter de manifest. Formula “automatismului psihic pur”, prin care Andr Breton definise suprarealismul, ?i face sim?it? prezen?a n n volumele intitulate “Diagrame” (1930), ” Echinox arbitrar” (1931), “Via?a roman?at? a lui Dumnezeu” (1932). ntr-o scenografie mental? plasat? la hotarul dintre stare con?tient? ?i vis, poetul, aflat n postura de “secretar al incon?tientului”, stenografiaz? cu voluptate mesajul unei “halucina?ii binef?c?toare”, aureolat de “briza reveriei”. n c?r?ile publicate ulterior, “Cuvntul talisman” (1933), “C?l?torie cu funicularul” (1934) ?i altele, scriitorul ?i distribuie substan?a poetic? n dou? registre: unul, al programului avangardist “subversiv”, va fi bran?at permanent la energia “incendiului re?inut n cuvinte”, cel?lalt, cu componentele unui temperament echilibrat, este dispus n tonalit??i minore, elegiace.

Iubitului Sa?a Pan? – Portret de Victor Brauner, 1930

ntre noiembrie 1944 ?i martie 1947, Sa?a Pan? a publicat revista proletar? Orizont din care au ap?rut 42 de numere.

Dup? volumul Poeme f?r? de imagina?ie (1947), a publicat mai multe volume de proz? cu caracter general proletar sau umoristic. n 1966 apare o prim? antologie din opera sa poetic?, Poeme ?i poezii, ce cuprinde ?i o serie de inedite grupate sub ciclul “Culoarea timpului (1948-1965)”, care va fi completat? ?i publicat? n volumul din 1977 intitulat tot Culoarea timpului. La 3 ani dup? Poeme ?i poezii apare la aceea?i editur? o antologie din prozopoemele sale. n 1973, cu 8 ani naintea mor?ii sale, Sa?a Pan? public? un volum de memorialistic? de aproape 700 de pagini intitulat N?scut n ’02. n 2006, a ap?rut postum la Editura Dacia din Cluj-Napoca o edi?ie ngrijit? de Ion Pop ce con?ine volumele Via?a roman?at? a lui Dumnezeu, Diagrame ?i Echinox arbitrar. n 2009 va apare la aceea?i editur? Sadismul adev?rului.

Sa?a Pan? a fost ?i autorul unor traduceri valoroase din operele lui Paul Eluard, Jean Cassou, Loys Masson.

A locuit din 1933 pn? la moarte n imobilul situat pe strada Dogari (Dogarilor) la nr. 36, Bucure?ti.

Opere

Poezii ?i prozopoeme

  • R?bojul unui muritor. Strofe banale, Editura Lupta, Bucure?ti, 1926
  • Diagrame, editura unu, 1930 (cu un portret ?i desene de Victor Brauner)
  • Echinox arbitrar, editura unu, Tipografia Studioului Grafic Steaua Artei, Bucure?ti, 1931 (copert? ?i 6 desene de M.H. Maxy; tiraj de 150 de exemplare numerotate)
  • Via?a roman?at? a lui Dumnezeu, editura unu, Bucure?ti, 1932 (cu un desen afar? din text al lui Jean David; tiraj de 150 de exemplare numerotate)
  • Cuvntul talisman, editura unu, Bucure?ti, 1933 (cu un desen de Marcel Iancu; tiraj de 200 de exemplare numerotate)
  • C?l?torie cu funicularul, editura unu, Bucure?ti, 1934 (cu un portret de M. H. Maxy; tiraj de 349 de exemplare numerotate)
  • Iarba fiarelor, editura unu, Bucure?ti, 1937
  • Vladimir, editura unu, Bucure?ti, 1938 (tiraj de 96 de exemplare hors-commerce)
  • Mun?ii noaptea nelini?tea, editura unu, Bucure?ti, 1940 (desene de Man Ray; tiraj de 180 de exemplare numerotate)
  • Atentat la bunele tabieturi. Hrtii lipite. Frontispiciu poema Lumina n relief, Colec?ia Orizont, Bucure?ti, 1942 (album de colaje precedate de un poem, n exemplar unic; republicat la Editura Litera n 1970)
  • Pentru libertate, Colec?ia Orizont, Bucure?ti, 1945
  • Plec?ri f?r? ancor?, Tipografia Studioului Grafic Steaua Artei, Bucure?ti, 1946
  • Poeme f?r? de imagina?ie, Editura Socec & Co. S.A.R., Bucure?ti, 1947
  • Poeme ?i poezii alese din c?r?i ?i din sertar (1925-1965), Editura pentru literatur?, 1966 (prefa?? de Mihail Petroveanu; tiraj de 3680 de exemplare)
  • Prozopoeme, Editura Minerva, Bucure?ti, 1971 (prefa?? de Lauren?iu Ulici)
  • Culoarea timpului. Poeme, Cartea Romneasc?, Bucure?ti, 1977 (prefa?? de Mihai Gafi?a ?i portret din 1929 de Victor Brauner)

Proz? ?i publicistic?

  • Sadismul adev?rului, editura unu, Bucure?ti, 1936 (ilustra?ii de Victor Brauner, Marcel Iancu, Alfred Jarry, Kapralik, Jules Perahim, Pablo Picasso, Man Ray ?i Jacques Vach; tiraj de 358 de exemplare numerotate)
  • Erat? la “Introducere n modernism” de Dinu Steg?rescu, Colec?ia Orizont, Bucure?ti, 1947
  • Tlbc, Tureatc? & Co., Editura Socec & Co. S.A.R., Bucure?ti, 1948 (copert? ?i 10 desene de Marcela Cordescu)
  • Cordonul sanitar, Colec?ia Cartea Poporului (nr. 17), E.S.P.L.A., Bucure?ti, 1949
  • A fost odat?… ?i nu va mai fi! Nuvele de Sa?a Pan?, Editura de Stat, Bucure?ti, 1949
  • Misiunea trebuie mplinit?, Biblioteca osta?ului (nr. 13), Editura Direc?iei Superioare Politice a Armatei, 1950
  • n preajma mut?rilor. Schi?e ?i povestiri, Editura pentru literatur?, Bucure?ti, 1965 (copert? de Harry Guttman)
  • Aurel M?rculescu, album, Editura Meridiane, Bucure?ti, 1967
  • N?scut n ’02: Memorii, file de jurnal, evoc?ri, Editura Minerva, Bucure?ti, 1973

Teatru

  • “A?a ntrece, n?eleg ?i eu!”, Extras din Educa?ia artistic?, D.S.P.A., ianuarie 1949 (n colaborare cu Maia Radovan)
  • Teatru mic , D.S.P.A., 1950 (?ase piesete)

Bibliografie

  1. Gabriela Duda, antologia Literatura romn? de avangard?, Editura Humanitas, 1997
  2. Radiografia “spiritului creol”
  3. Pentru 30 de argin?i
  4. Bibliophil (C?r?i de Sa?a Pan?)
  5. Sec?iunea bibliografic? din antologia Poeme ?i poezii de Sa?a Pan?, 1966

Cartile Adevarul: Urmatoarele Carti

Date aniversare si comemorative

25/04/1909 s-a n?scut Aurel Marin
25/04/1912 s-a n?scut I.Ch. Severeanu
25/04/1929 s-a n?scut Andrei Benedek
25/04/1953 s-a n?scut Liviu Antonesei
25/04/1954 s-a n?scut Mioara Caragea
25/04/1991 a murit Dumitru Alexandru
25/04/1993 a murit Valentin De?liu

Arte frumoase

April 25, 2010 | Diverse  |  Leave a Comment

Arte frumoase cu Aurelia Mocanu

Simeze bucurestene
Smb?t?, 1 Mai 2010 , ora 17.45

Sambata, 1 mai, Aurelia Mocanu va invita sa ascultati: Itinerariu italian: Rafael, Piranesi, Canaletto.

Colaboreaza Ruxandra Demetrescu si Alina Cambir

Simeze bucurestene ale artei tinere : “Grupul fara nume”: cinci la numar(Nicolae Badiu, Cristian Ditoiu, Floarea Peia, Marian Dobre, Valeriu Paladi).

Prezinta Sebastian Amza.

<>Picturile sunt semnate de Floarea Peia si Marian Dobre

Aurelia Mocanu

Seara de Opera la Radio Romania Muzical
Postat de altmariusclassic n Aprilie 24, 2010 la 7:02am
Trimitere mesaj Vezi blogul lui altmariusclassic

Op?iunile Administratorului

Expune
Editare Comentariu
Ad?ugare file
?tergere Comentariu
Smb?t?, 24 Aprilie

20.00 Seara de oper?

Tosca cea de-a cincea oper? din crea?ia lui Giacomo Puccini libret: Luigi Illica ?i Giuseppe Giacosa, dup? o pies? de Victorien Sardou. Premiera ei: 14 ianuarie 1900, la Roma ?i de atunci oricnd, oriunde, un spectacol muzical invocat pentru consistente ncas?ri financiare ?i legendare interpret?ri artistice, un stimul ?i un garant al succesului la public n lumea teatrului liric.

Se ?tie: Puccini a compus rolul Floriei Tosca pentru celebra sopran? romn? Haricleea Darclee; iar de la ea pn? la Maria Callas , Renata Tebaldi, Birgit Nilsson ?i Leontyne Price, ca ?i de la Lotte Lehmann ?i Stella Roman la Renata Scotto, Montserrat Caballe, Maria Guleghina ?i Karita Mattila titulara rolului din cea mai recent? produc?ie de Tosca la MET! – toate, dar absolut toate prime donne-le (mai mult sau mai pu?in lirico-spinte) ?i-au dorit s? cnte Vissi d’arte sau au ntruchipat-o pe faimoasa, inegalabila Floria.

?i iat?, smb?t?, 24 aprilie, Teatrul Metropolitan din New York reia o dat? n plus noua sa produc?ie cu opera Tosca – n viziunea regizoral? a lui Luc Bondy ?i avnd n fruntea distribu?iei trei arti?ti de marc?: soprana american? Patricia Racette (n rolul titular) – interpreta celor 3 roluri principale din Tripticul puccinian cu care am deschis Stagiunea 2009 – 2010 de transmisiuni directe de la MET, tenorul german Jonas Kaufmann (Mario Cavaradossi) decretat cnt?re?ul anului 2009 n Europa care a debutat cu un deosebit succes anul acesta ?i la MET n La Traviata ?i baritonul galez Bryn Terfel revenind pe scena unde a debutat in urm? cu 15 ani cu rolul unuia dintre cei mai…bad boys din repertoriul de gen, Scarpia. O nou? Tosca deci marca Metropolitan – ce va fi de altfel ?i ultima transmisiune direct? a Stagiunii, a?a c? … nu o rata?i!
Lumini?a Arvunescu

« go backkeep looking »
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X